Evenimente cheie

Schimbările climatice contribuie în mod direct la situațiile de urgență umanitare cauzate de valuri de căldură, incendii, inundații, furtuni tropicale și uragane și cresc ca amploare, frecvență și intensitate.

Cercetările arată că 3,6 miliarde de oameni trăiesc deja în zone foarte susceptibile la schimbările climatice. Între 2030 și 2050, se preconizează că schimbările climatice vor cauza aproximativ 250 000 de decese suplimentare pe an, numai din cauza subnutriției, malariei, diareei și stresului termic.

Costurile daunelor directe aduse sănătății (excluzând costurile în sectoarele care determină sănătatea, cum ar fi agricultura și apa și canalizarea) sunt estimate a fi între 2-4 miliarde USD pe an până în 2030.

Zonele cu infrastructură sanitară slabă – mai ales în țările în curs de dezvoltare – vor fi cel mai puțin capabile să facă față fără asistență pentru pregătire și răspuns.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin opțiuni mai bune de transport, alimente și energie poate avea ca rezultat câștiguri foarte mari pentru sănătate, în special prin reducerea poluării aerului.

Schimbările climatice

Reprezintă o amenințare fundamentală pentru sănătatea umană. Ea afectează mediul fizic, precum și toate aspectele sistemelor naturale și umane – inclusiv condițiile sociale și economice și funcționarea sistemelor de sănătate. Prin urmare, este un multiplicator de amenințări, subminând și posibil inversând decenii de progres în domeniul sănătății. Pe măsură ce condițiile climatice se schimbă, se observă mai frecvente și mai intense evenimente meteorologice și climatice, inclusiv furtuni, căldură extremă, inundații, secete și incendii de vegetație. Aceste pericole meteorologice și climatice afectează sănătatea atât direct, cât și indirect, crescând riscul de decese, boli netransmisibile, apariția și răspândirea bolilor infecțioase și urgențele de sănătate.

Schimbările climatice au, de asemenea, un impact asupra forței de muncă și a infrastructurii noastre din domeniul sănătății, reducând capacitatea de a oferi acoperire universală a sănătății (UHC). Mai fundamental, șocurile climatice și stresul în creștere, cum ar fi schimbarea tiparelor de temperatură și precipitații, seceta, inundațiile și creșterea nivelului mării, degradează determinanții de mediu și sociali ai sănătății fizice și mentale. Toate aspectele sănătății sunt afectate de schimbările climatice, de la aer curat, apă și sol până la sistemele alimentare și mijloacele de trai. O întârziere suplimentară în abordarea schimbărilor climatice va crește riscurile pentru sănătate, va submina zeci de ani de îmbunătățiri ale sănătății globale și va încălca angajamentele noastre colective de a asigura dreptul omului la sănătate pentru toți.

Cauze ale schimbarilor climatice

Creșterea gazelor cu efect de seră încălzește planeta. Efectul de seră este esențial pentru viața pe Pământ, dar emisiile produse de om în atmosferă captează și încetinesc pierderile de căldură în spațiu. În timp ce Soarele a jucat un rol în schimbările climatice din trecut, dovezile arată că încălzirea actuală nu poate fi explicată de Soare. Cinci gaze cheie cu efect de seră sunt dioxidul de carbon, protoxidul de azot, metanul, clorofluorocarburile și vaporii de apă. Aceste gaze încetinesc căldura ieșită în atmosferă și provoacă încălzirea planetei.

Expert mediu

Patru gaze majore care contribuie la efectul de seră:

Dioxid de carbon

O componentă vitală a atmosferei, dioxidul de carbon (CO2) este eliberat prin procese naturale (cum ar fi erupțiile vulcanice) și prin activități umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișările.

Metan

La fel ca multe gaze atmosferice, metanul provine atât din surse naturale, cât și din surse cauzate de om. Metanul provine din degradarea plantelor din zonele umede și este, de asemenea, eliberat din gropile de gunoi și din cultura orezului. Activitatea de creștere a animalelor emit metan din digestie și gunoi de grajd. Scurgerile de la producția și transportul de combustibili fosili sunt o altă sursă majoră de metan, iar gazul natural este 70% până la 90% metan.

Oxid de azot

Un gaz cu efect de seră puternic produs de practicile agricole, protoxidul de azot este eliberat în timpul producției și utilizării îngrășămintelor organice și comerciale. Protoxidul de azot provine și din arderea combustibililor fosili și arderea vegetației și a crescut cu 18% în ultimii 100 de ani.

Clorofluorocarburi (CFC)

Acești compuși chimici nu există în natură – sunt în întregime de origine industrială. Au fost folosiți ca agenți frigorifici, solvenți (o substanță care dizolvă altele) și propulsoare pentru cutii de pulverizare.

Vaporul de apă este un alt gaz care contribuie la efectul de seră. Vaporii de apă sunt cel mai abundent gaz cu efect de seră, dar pentru că oceanul care se încălzește, crește cantitatea acestora în atmosfera noastră, și nu este o cauză directă a schimbărilor climatice.Creșterea vaporilor de apă pe măsură ce Pământul se încălzește, duce la o încălzire și mai mare.

Dioxidul de carbon, gazul cu efect de seră care captează căldura, care este principalul motor al încălzirii globale recente, rămâne în atmosferă de multe mii de ani, iar planeta (în special oceanul) durează ceva timp pentru a răspunde la încălzire. Așadar, chiar dacă am încetat să mai emitem toate gazele cu efect de seră astăzi, încălzirea globală și schimbările climatice vor continua să afecteze generațiile viitoare. În acest fel, omenirea este „angajată” la un anumit nivel de schimbări climatice.

Efecte:

Dovezile științifice sunt fără echivoc: schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa bunăstării umane și a sănătății planetei. Orice întârziere suplimentară în acțiunea globală concertată va rata scurta fereastră care se închide rapid pentru a asigura un viitor viabil.

Schimbările climei Pământului determinate de emisiile crescute ale omului de gaze cu efect de seră care captează căldura au deja efecte larg răspândite asupra mediului: ghețarii și calotele de gheață se micșorează, gheața râului și lacului se despart mai devreme, zonele geografice ale plantelor și animalelor se schimbă, iar plantele, copacii înfloresc mai devreme.

Pierderea gheții de mare, topirea ghețarilor și a straturilor de gheață, creșterea nivelului mării și valuri de căldură mai intense sunt efecte ale schimbărilor climatice pe care oamenii de știință le-au prezis deja Oamenii de știință prevăd că creșterile temperaturii globale din cauza gazelor cu efect de seră produse de om vor continua. Daunele meteorologice severe vor crește și se vor intensifica.

Pământul va continua să se încălzească, iar efectele vor fi profunde.

Efectele potențiale viitoare ale schimbărilor climatice globale includ incendii de vegetație mai frecvente, perioade mai lungi de secetă în unele regiuni și o creștere a intensității vântului și a precipitațiilor din cauza ciclonilor tropicali.

Amploarea și ritmul schimbărilor climatice și a riscurilor asociate depind în mare măsură de acțiunile de atenuare și adaptare pe termen scurt, iar efectele adverse proiectate și pierderile și daunele aferente escaladează cu fiecare creștere a încălzirii globale.